Azi a fost o zi foarte frumoasa.

Un mic-dejun amuzant. Imi alegeam grijulie feliutele de branza. Camembert. Emmentaller. Hmmm… asta ce e… hmm asta-i cu piper… cand am simtit o mana pe fund. M-am intors. Nimeni. Apoi am privit in jos. Ma priveau inapoi doi ochisori mari si negri. „Te ajut cu ceva, micuto?“ „Imi dati si mie un unt?“ O fetita mica, de vreo 3 anisori, voia unt, dar era prea scunda sa ajunga la masa. „Doar unul vrei?“ si i-am intins doua. Le-a luat imediat. „Dankeeeeh.” „Bitteeeeeh.” Ce dulce era.

Ne-am intalnit si mai tarziu. Nu ii era foarte clar daca trebuie sa sucesti cheia la dreapta sau la stanga atunci cand deschizi o usa. „Te ajut?“ „Nu pot sa deschid usa.“ „Ia uite…“ Voia urgent la baie, iar mamica ei era inca jos cu ceilalti fratiori.

Apoi la tradus.

Si apoi Raiul pe Pamant pentru LittleDoc. Am mers la restaurantul Brook. Din capul locului va zic o treaba: Nota 1. E un pic mai scumpicel, dar merita. 100%. Este acum in Top 5 Restaurante pentru mine. Si am incercat muuuuuulte restaurante. Doua din top sunt chiar aici in Hamburg. Hihi.

Aperitiv: asiatische Variation. Ce pot spune… perfect. Ce nu imi place e chestia cu farfuria in farfurie. Stiu ca arata bine si e clasic pentru fine-dining, dar nu e practic, mai ales cand nu ai ceva lichid pe farfuriuta (situatie in care i-as intelege scopul). Ma rog. Extrem de bun.

Fel principal. Spate de purcelus de lapte pe pat de risotto cu dovleac si branza de capra si broccoli salbatic. My God. Pielea era atat de crocanta, carnea moale, gatita perfect… Doamne. Si cand am dat peste branza aia… woooooooow.

Dar ce m-a naucit complet a fost variatia de deserturi. Nu am mancat niciodata ceva atat de bun. Inghetata cu rozmarin. My God. Ladies and Gents, culinary orgasm.

Apoi plimbare… apa… Elba… ca de obicei. Iubesc Hamburg.